O ploaie ghidusa
Bate ploaia-n umbreluţă
Nici nu mă gândesc s-o las.
- Doar două picuri, Lenuţă,
Şi mă duc, drag copilaş!.
Roşie mă fac îndată,
Roşie de supărată!
Ce-s naivă să o las?
Deja am picuri pe nas!.
Ea văzând că-i refuzată,
A rugat vântul să bată.
Mi-a pus picuri, făcând haz,
Pe codiţe şi obraz.
Umbreluţa-i răsucită
Eu sunt tare necăjită.
Ploaia, grozav m-a udat
Şi umbrela mi-a stricat!