Confesiune

Tu, mamă, iartă-mă că am venit acasă beat
Îndrăgostit eram nespus, credeam că de-ţi spun, eu nu-s bărbat
Tu iartă-mă pentru chemări, eu n-am să le spun pe nume
Tu singură le ştii.

Şi pentru uşile trântite, lăsate fără sticle în ele
Şi pentru că nu ascultam de bune sau de rele
Pentru că mult prea rar ţi-am spus că te iubesc
Pentru că eu nu înţelegeam cuvântul "îmbătrânesc"
Pentru că îmi părea uşor să tot cerşesc emoţii de la tine, mamă.

Atâtea nopţi, atât de multe nopţi
Nelinistite, zbuciumate le-am făcut eu
Atâtea zile, atât de multe zile
Din cale luminată, în drum necunoscut.

Atâtea nopţi, atât de multe nopţi
Nelinistite, zbuciumate le-am făcut eu
Atâtea zile, atât de multe zile
Din cale luminată, în drum necunoscut