N-aud

Tu stai iubire mai aproape
Până-ţi spun cum încă simt,
Până ieri am vrut să am totul,
Dar de azi nu vreau nimic.

Şi din stânga a venit muza,
Dar din dreapta doar un pic.
Simt cum minte şi m-amuză,
Dar nu pot s-aud nimic.

Şi n-aud, nu că nu vreau,
Aş putea să aud oricând,
Dar din locul unde stau
Nu plâng.

Mi-ai spus "Aprinde-te!" şi m-am aprins.
Când te-ai întors, eu te-am cuprins
Şi mi-am promis să nu te simt,
Dar mâinile mă mint.

Mi-ai spus "Aprinde-te!" şi m-am aprins.
Când te-ai întors, eu te-am cuprins
Şi mi-am promis să nu te simt,
Dar mâinile mă mint.

Tu eşti pagini neatinse.
Tu eşti ce nu este scris.
Nu te pot citi, iubire.
Devin surd, rămân închis.

Şi îmi spun mie, de mâine
Să ţin focul asta stins.
Când iubirea dintre pagini
E amuţită de cuprins.

Şi n-aud, nu că nu vreau,

Aş putea să aud oricând,
Dar din locul unde stau
Nu plâng.

Mi-ai spus "Aprinde-te!" şi m-am aprins.
Când te-ai întors, eu te-am cuprins
Şi mi-am promis să nu te simt,
Dar mâinile mă mint.

Mi-ai spus "Aprinde-te!" şi m-am aprins.
Când te-ai întors, eu te-am cuprins
Şi mi-am promis să nu te simt,
Dar mâinile mă mint.

Spune-mi care este scuza
Să devin mereu absent.
De ce mă acuză sufletul meu indecent?
Indecis să stea aproape,
Indecis să stea oricând,
Iubiri ai oriunde,
Iubiri n-ai oricând.

Mi-ai spus "Aprinde-te!" şi m-am aprins.
Când te-ai întors, eu te-am cuprins
Şi mi-am promis să nu te simt,
Dar mâinile mă mint.

Mi-ai spus "Aprinde-te!" şi m-am aprins.
Când te-ai întors, eu te-am cuprins
Şi mi-am promis să nu te simt,
Dar mâinile mă mint.